COMUNA TODIRENI
Judetul Botosani
SERVICUL VOLUNTAR PENTRU SITUATII DE URGENTA
Despre SVSU
Copyright © 2011 -  Comuna Todireni
Legaturi utile
  SITE IN CURS DE ACTUALIZARE
Anunturi !
Adresa
Romania, Botosani, Todireni
tel/fax : +040231574791
email: cltodireni@gmail.com
Introducere Importanta pe care o prezinta cunoasterea trecutului istoric al patriei noastre ne obliga ca din datele pe care la avem la indemana sa incercam a arata trecutul indepartat al localitatilor in care locuim, iar in limitele adevarului posibil, istoricul comunei Todireni. In momentul actual nu dispunem de prea multe documente scrise si nici de cultura materiala pentru a da imaginea completa a acestui tinut. Totusi pe baza de rationamente inductive si deductive, de analogii si comparatii bazate pe materialul existent, incercam sa schitam in linii generale trecutul istoric al localitatii Todireni si satelor apartinatoare, lasand deschisa lucrarea pentru eventualele completari in viitor. Lucrarea de fata poate fi de folos tuturor locuitorilor comunei, dar mai cu seama profesorilor de istorie care au datoria da a o face cunoscuta elevilor in scopul cunoasterii istoriei locale, avand in vedere importanta pe care a avut-o si o are acesta comuna in ansamblul celorlalte localitati, incepand din timpurile care ne sunt cunoscute pana in zilele noastre. Modul de a fi prezentata in doua parti distincte- trecut indepartat si trecut apropiat si prezent, poate pune in evidenta schimbarile economice, sociale si culturale, cat si alte aspecte care vin sa concretizeze intr-un fel aceea ce ar putea apare mai abstract din alte surse istorice. Faptul ca n prezent comuna noastra cunoaste o dezvoltare rapida pe toate planurile este o dovada in plus ca schimbarea este o caracteristica a istoriei si ca, progresul nu poate sa apara fara aceste schimbari atat in prezent cat si in trecut Pozitia geografica si vecinii Cercetarea hartii judetului Botosani evidntiaza asezarea comunei Todireni în partea de sud-est a judetului, la intersectia drumurilor judetene 282 ( Trusesti - Todireni si 297 (Sulita- Todireni) si strabatuta de râul Jijia în partea de est si afluentul sau Sitna în partea de sud . Comuna este strabatuta de paralela de 4737 latitudine nordica si de meridianul de 277 longitudine estica. Vecinii comunei Todireni sunt: Comuna Albesti la nord, comuna Lunca la vest, comuna Hlipiceni la sud-est, la est comuna santa Mare si Calarasi si judetul Iasi ( localitatea Plugari) la sud. Relieful Teritoriul comunei Todireni se încadreaza în unitatea de relief numita Câmpia Moldovei cunoscuta si sub denumirea de Depresiunea Jijiei, a doua subdiviziunea Podisului Moldovei. Acesta unitate de relief se prezinta ca o depresiune cu altitudini între 270-370m. Fundamentul unitat âi corespunde solului precambrian al Platformei Moldovenesti peste care s-a depus o cuvertura groasa de sedimente alcatuita din depozite de origine paleozoica, mezozoica. Aici predomina marnele nisipoase si argilile în dauna gresiilor si calcarelor oolitice, fapt ce imprima originea sculpturala a depresiunii, eroziunea actionând aici cu o mai mare intensitate. Nota dominanta a reliefului este data de coline joase, întinse si plane cu pante domoale asezate în partea de sud Botoaia si în partea de est Dealul Viilor, având înaltimi de circa 200 m, de denudatie pliacena si vaile cuaternare ale Jijiei cu direct ia N-S si Sitnei cu directia V-E. Sunt prezente fenomene ca : eroziunea de suprafata, alunecari de teren, ogase, etc. în mare parte stabilizate prin plantatii de puieti de salcâm si terase. Clima Prin pozitia geografica comuna Todireni este plasata într-o zona de interferenta a influentei maselor de aer nord vestice cu cele estice, având un climat temperat continental excesiv, cu veri calduroase, chiar toride si secetoase, si ierni geroase. Temperatura medie anuala este de 8,50C, luna cea mai friguroasa este februarie cu o temperatura medie de -400C, iar cea mai calduroasa este luna iulie cu o temperatura medie de 200C, amplitudinea termica anuala fiind de 240C. Primul înghet este semnalat la jumatatea lunii octombrie iar ultimul la jumatatea lunii aprilie. Prima bruma cade în a doua jumatate a lunii mai. Cantitatea medie de precipitatii este de 520 l/m2 într-un an, sub forma de ploi, zapada sau mixte, deosebindu-se o maxima în mai mai-iunie si o minima în ianuarie-februarie. Vânturile dominante ca frecventa si intensitate sunt Crivatul si Austrul. Primul bate tot timpul anului din directia NV si aduce, iarna cantitati mari de zapada pe care o troieneste si este favorabil culturilor de toamna si scaderii de temperatura, iar vara aduce uscaciune contribuind la intensificarea procesului de evaporatie, reducând substantial apa din sol care afecteaza dezvoltarea plantelor si debitul râurilor si lacurilor. Al doilea vânt bate din directia SE fiind cald si aduce uscaciune vara si precipitatii iarna. Vegetatia, animalele si solul Din punct de vedere floristic, comuna Todireni se încadreaza zonei de stepa propriu-zisa si mai putin silovostepei, caracterizata prin proportia mare a gramineelor si mai putin leguminoasele. Deosebim din prima categorie : festuca, paiusul, pipirigul si pirul iar din a doua, lucerna si trifoiul. Sub forma de tufisuri, se gaseste macesul si porumbul, iar ca specii lemnoase mai importante sunt : stejarul, carpenul, artarul si ciresul, care apar ca urmare a existentei padurilor de odinioara si care au fost defrisate devenind terenuri arabile. O parte din aceste specii se gasesc în padurea "Jijia". Contrastele climatice mari dintre iarna si vara, ariditatea accentuata, lipsa de adapost si vegetatia mai putin bogata sunt elemente care au contribuit la restrângerea faunei. Ca urmare, posibilitatile cele mai bune de dezvoltare le au rozatoarele reprezentate prin : popândaul, hârciogul, soarecele de câmp, sobolanul de câmp, iepurele de câmp, de asemenea dihorul si bizanul. Dintre pasari amintim: prepelita, pitoplacul, graurul, lacustarul, ciocârlia, ciocanitoarea, etc. Exista conditii favorabile dezvoltarii greierilor, furnicilor si lacustelor sau a unor reptile - sopârla. în râuri si iazuri deosebim mari cantitati de peste: carasul, crapul, rosioara, porcusorul. Caracteristic comunei Todireni sunt aernoziomurile levigate care se dezvolta în conditii specifice: precipitatii reduse, contraste termice mari, evapo-transpiratie accentuata si vegetatie saraca, favorabile culturii plantelor- cereale, în special grâu si porumb si plante industriale - floarea soarelui, sfecla de zahar, soia. Formele principale de sol din cadrul comunei au fost grupate din punct de vedere pedalogic în 27 unitati corespunzatoare la 13 grupe agro-pedalogice. în afara celor mentionate mai sus, pe suprafete mai reduse deosebim: soluri aluvionare, lacovistele si aluvio-coluviale. Apele Teritoriul comunei Todireni este strabatut de doua ape curgatoare: râul Jijia în partea de est directia N-S si afluentul sau Sitna în sud cu directia V-E care îsi varsa apele în apropiere de Todireni. Datorita înclinatiei redusa a reliefului (sub 5%) atât Jijia cât si Sitna au un curs lenes si domol cu foarte multe meandre iar la viituri mari apele ies din matca inundând regiunea din jur, albia majora având o latime de 500-1000m. Se produc astfel inundatii, iar apele aduc mari cantitati de mâl. Malurile au înaltimi de 3-5m, înclinatia lor fiind redusa. Cele doua ape curgatoare precum si adâncimea apelor freatice (0-3m în lunca Jijiei si Sitnei, 10-15m pe platouri si 16-18 m pe versanti ) favorizeaza procesul de eroziune si de alunecare, mai frecvente în apropierea satelor Gârbesti si Iuresti. Se recomanda pentru stagnarea acestor fenomene masuri ca : plantatii, baraje, canalizari, terase, etc. Albiile celor doua ape s-au adâncit în aluviunile argilo-nisipoase la nivelul carora se gasesc straturi acvifere care genereaza surpari de maluri si alunecari. O parte din material ajunge în albia râurilor stânjenind curgerea. în timpul ploilor abundente si a dezghetului rapid volumul de apa este foarte mare, producându-se inundatii. mai ales primavara (vara, datorita cantitatilor mici de precipitatii si a temperaturii aerului ridicata, debitul este mic), ambele lunci sunt acoperite de apa. Iarna apele celor doua râuri pot îngheta formându-se un pod de gheata. Apele din cele doua râuri sunt folosite pentru irigarea unor suprafete arabile, dar si pentru pescuit. Terasele Jijiei apar sub forma de trepte, mai importante fiind terasele I si II cu altitudini de 10m si 20-25m pe care sunt situate vetrele satului Todireni si a catunului Floresti. Mentionam ca albiilor celor doua râuri sunt în forma de V, au adâncimea redusa pe verticala, cu tendinta de apropiere de nivelul de baza care este râul Prut, unde se varsa Jijia. Istoric În urma sapaturilor arheologice efectuate pe teritoriul comunei s-au descoperit urme ale culturii materiale din cele mai vechi timpuri, adica din perioada preistorica: de pilda, în punctul " LA POD" - situat în apropierea podului de pe Sitna, lânga mira de nivel au fost scoase la iveala câteva piese de silex, lame, etc. atribuite paleoliticului superior. în punctul " CURTEA VECHE", "LA CURTE" sau "LUTARIA DE LA SCOALA" situat în partea de est, sud-est de satul Todireni, pe o terasa de 5 m între Sitna si JIjia au fost gasite resturi de ceramica, chirpic ars, carbuni, cenusa si oase de animale, de asemenea piese de silex si fragmente ceramice apartinând culturii Cucuteni, fazele A, A-3 si B1 în asociere cu fragmente de ceramica de tip Cucuteni- C. Tot în acest punct s-au gasit fragmente ceramice apartinând epocii fierului, epoca migratiilor secolul III-IV e.n., feudalismului dezvoltat si târziu secolul XIV XVI si secolul XVII - XIX. în punctele "DEALUL DEPOZITELOR" în dreptul cantonului C.F.R. si "DEALUL CURTII" situat în partea de sud a satului Cernesti, stânga vaii Sitnei, sa-u descoperit: o ceasca de lut cu doua torti apartinând culturii Noua si o asezare cu fragmente de ceramica apartinând epocii bronzului. în dreptul podului de peste pârâul Cozancea pe partea dreapta a soselei Lunca Todireni s-a descoperit o asezare de unde s-au cules bucati de chirpic si lipitura, fragmente de ceramica apartinând epocii fierului (Hallstatului târziu), s-au gasit oase de animale si o piesa de silex. De asemenea s-au scos la iveala fragmente ceramice atribuite celei de-a doua epoci a fierului si fragmente ce apartin începutului migratiunii popoarelor - secolul III-IV e.n. în punctul " MALUL NEGRU" la 0,7 km fata de Satul Todireni, în albia majora a râului Jijia s-a descoperit o necropola din secolul IV e.n. în urma sapaturilor arheologice efectuate de I. Ionita în anii 1967 si 1968 s-au scos la iveala cinci morminte ( 4 de inhumatie si 1 de incineratie) si s-au gasit obiecte de ceramica, pahare de sticla si un pieptene de os. în anii 1955-1957 la Lutaria de la scoala se semnaleaza prezenta unui mormânt distrus unde era depus un schelet uman flancat de resturile a doua schelete de cal. Din alt mormânt distrus au fost recuperate fragmente din bronz care dupa V. Spinei dateaza din secolul X-XI si apartin unui grup turanic (pecenegilor sau uzilor). Sunt dovezi si din perioada de trecere la feudalism. în punctul Lutaria de la scoala, pe terasa din stânga Sitnei s-au observat 4 gropi în forma de pâlnie si fragmente ceramice de culoare cenusie cu decor ionizat atribuite culturii materiale din secolul IV-V. în punctul "BORCILA" situat la vest de satul Cernesti (Silistea) pe partea stânga a vaii Sitna s-au cules bucati de chirpic ars, fragmente de teracota acoperita cu smalt si decorate cu motive în relief apartinând perioadei de început a feudalismului dezvoltat (secolul XIV-XV) si fazei de mijloc (secolul XVI-XVII). Punctul "Curtea veche" unde s-au descoperit fragmente ceramice din secolul XIV-XVII reprezinta vatra vechiului sat Todireni. Denumirea veche a satului era TODIRESTI sau TODIREANI. Cel mai vechi document istoric scris care aminteste despre Todireni dateaza din 17 iunie 7099 (1591) care spune : "Petru Voevod cu mila lui Dumnezeu. Domn al tarii Moldovei, iata ca au venit înaintea noastra si înainte a lor nostri boiari, Ionasco si fratele sau Lupul, fii Draghii de a lor buna voe de nimeni siliti nici împresurati si au vândut a lor direapta ocina si mosie si din ispisoc de marturie de i'a avut de la Iancul Voda, toata partea câta se va alege din sat din Todireani pe Sitna, în tinutul Hîrlaului aceia vanduto-a slugii noastre Toader Vistiernicul si fratele sau Larie, drept 400 zloti tatarasti si a platit lor deplin înainte noastra pentru aceia ce sa le fie si de la noi uria si ocina cu toate venituriole. si altul sa nu se amestece înaintea carti a noastre" în prima jumatate a secolului al XVII-lea documentele istorice scrise pomenesc de satul Todireni: primul document poarta data de 12 ghenar 7137 (1629) si arata ca :"Miron Baranovskie Moghila Voda da si întareste lui Patrascu Udre dvornic de Botosani cumparaturile din satul Todireni si anume cu 60 taleri partea Maricai fata lui Craciun vatah si cu 30 taleri un loc de casa de la lupul Oita fiul lui Cucuta". Al doilea document este un "zapis" de vînzare, prin care Lupul si Ion ficiorii lui Cucuta vând cu 60 taleri lui Pâtrascu Udrea partea lui din Todireni, din 22 ghenar 7139 (1631). Iar cel de-al treilea document istoric scris prin care: " Moise Moghila Voda întareste din nou ermonahului Silion si verilor sai satul Todireni, pe Sitna din 9 ghenar 7142 (1634). Alaturi de Todireni satul Cernesti are cam aceeasi vechime fiind o veche asezare razaseasca iar celelalte sunt de data mai recenta. în secolul XVII-XVIII se intensifica exploatarea taranilor si procesul de transformare al taranilor în iobagi, timp când taranii din Todireni devin iobagi pe mosia boierului Sturza. Ei vor trece împreuna cu mosia Todirenilor în proprietatea Euforiei spitalului Sf. Spiridon din Iasi. Mosia va fi data unor arendasi straini care au intensificat si mai mult exploatarea taranilor din satele comunei Todireni: de pilda, taranii din satele Cernesti si Iuresti erau iobagi pe mosia arendasului Codrescu. Intensificarea exploatarii taranilor se accentueaza si mai mult ca urmare a patrunderii capitalismului în agricultura. Reforma agrara din anul 1864 s-a rasfrânt negativ asupra situatiei taranilor, constituind în acelasi timp un factor de ascutire a relatiilor dintre mosieri si tarani. în moldova existau 1792 proprietati între 100ha - peste 5000ha. ca urmare a exploatarii nemiloase a taranilor au izbucnit numeroase miscari sociale în rândul locuitorilor comunei, culminând cu participarea lor la rascoala din 1907. Ea a fost deosebit de puternica mai ales în satul Todireni unde taranii s-au ridicat împotriva arendasului Kauffman. în preajma rascoalei " se înmultesc actiunile petitionare ale taranimii, printre care si în Todireni", iar în ziua de 6 martie 1907 curtile cu tot avutul lor de pe mosiile ...Todireni sunt devastate. în anul 1967 la scoala generala din satul Todireni a fost pusa o placa comemorativa care evoca evenimentele din primavara anului 1907 si cinstea memoria celor cazuti în focul rascoalei. Tot pentru a cinsti memoria celor cazuti în timpul celor doua razboaie mondiale s-a ridicat un monument care se gaseste în curtea bisericii din satul Todireni si cuprinde numelor celor cazuti pentru eliberarea tarii de sus dominatia fascista. Dupa anul 1907 fosta cancelarie a arendasului devine cancelaria "Obstei Cuza Voda- Todireni ca urmare a dorintei de libertate si mai ales de pamânt a fost crearea acestei obsti, printre primele din tara dar va intra curând sub conducerea totala a chiaburimii. Acest lucru va duce la saracirea si mai mult a taranilor, în acelasi timp chiaburii din satele comunei se vor înmulti si îmbogati. Reforma agrara din iulie 1921 nu schimba cu aproape nimic situatia taranilor din Todireni, mai mult, nici nu se terminase lucrarile de împroprietarire si o parte din tarani au fost nevoiti sa vânda partial sau total lotul de pamânt primit, motivul fiind în special lipsa mijloacelor necesare, dar si a unui capital. Cele doua razboaie mondiale au adâncit si înrautatit situatia taranilor din satele comunei Todireni. Rechizitiile de animale pentru armata, impozitele mari impuse taranilor, prestatiilor în munca, etc. au dus la cresterea numerica a taranilor sarace si agravarea situatiei lor, a scazut numarul taranilor mijlocasi, consolidându-se în acelasi timp o patura de chiriasi care exploatau nemilos familiile celor plecati în razboi. Pentru România, pentru români în speta pentru locuitorii comunei Todireni actul de la 23 august 1944 are o importanta deosebita, o adevarata cotitura pentru viitor. în primul rând armata româna a început luptele cu armata germana si ungara (România a iesit din razboi alaturi de Germania si a trecut de partea Natiunilor Unite) eliberând întregul teritoriu pâna la 25 octombrie 1944. în al doilea rând participarea României la razboi, acesta a fost scurtat cu 6 luni si evitate foarte multe pierderi . România a intrat în sfera influentei sovietica si a permis astfel ascensiunea comunistilor pentru preluarea puterii în stat. Evenimentele s-au petrecut rapid: 6 martie instaurarea guvernului condus de dr. Petru Groza, (octombrie) noiembrie 1946 au loc alegerile parlamentare , 30 decembrie 1947 proclamarea republicii, (iunie 1948), nationalizarea principalelor mijloace de productie, transformare socialista a agriculturii, martie 1948 etc. începând cu anul 1949 s-a demarat actiunea de înscriere în gospodariile agricole colective(G.A.C.), cei care refuzau trebuiau sa suporte un adevarat razboi declansat de autoritatile comuniste. Bataile, schingiuirile, deportarile si închisoarea au constituit principalele metode ale asa numitului " proces de transformare socialista a agriculturii. Colectivizarea s-a încheiat dupa 13 ani de ofensiva asupra satelor românesti. În toamna anului 1949 taranii din satul Iuresti au "hotarât" sa-si uneasca "averile" si eforturile constituind prima cooperativa agricola de productie, în anul 1950 a urmat ce-a de-a doua în satul Todireni, iar în anul 1952 se formeaza a treia care cuprindea locuitorii satelor Cernesti si Gârbesti Situatia economica Populatia Populatia comunei Todireni, la 31 decembrie 2000 a fost de 3995 locuitori, repartizata astfel: Todireni - 2376 locuitori, Cernesti - 813 locuitori, Iuresti - 612 locuitori, Gârbesti - 148 locuitori, Floresti 37 locuitori. Numarul de familii este de 1617 cu domiciliul stabil în comuna si 417 care au domiciliul în alte localitati, ele sunt repartizate astfel: Todireni - 932 familii, Cernesti - 355 familii, Iuresti - 250 familii, Gârbesti - 61 familii, Floresti - 19 familii. Pe grupe de vârsta populatia comunei Todireni se prezinta astfel : 0 - 18 ani - 1100 persoane, 18 - 35 ani - 1094 persoane, 35 - 64 ani - 1149 persoane si peste 64 de ani 742 persoane Proprietatea în comuna Todireni exista 1398 de gospodarii repartizate astfel : Todireni - 801 gospodarii, Cernesti 320 gospodarii, Iuresti - 209 gospodarii, Gârbesti 51 si Floresti 17 gospodarii Legea numarul 18/1991 a redat familiilor de tarani din comuna pamântul care a fost luat cu forta împreuna cu un anumit inventar gospodaresc de catre regimul comunist. Astfel în prezent marea majoritate a pamântului, principalul mijloc de productie din zona, se gaseste în proprietate privata - exceptie fac cele 11 ha care apartin Primariei si 12 ha ce apartin cultelor. Suprafata arabila din comuna este reprezentata pe culturi astfel : 1500 ha - porumb, 420 ha grâu, 30 ha - orz, 680 ha - floarea soarelui, 40 ha - sfecla de zahar, 20 ha - fasole, 150 ha - culturi furajere. Mentionam ca exista pe teritoriul comunei 1185 ha de pasuni si fânete. Exista de asemenea 9 ha de pomi fructiferi ( meri, peri, visini si caisi ), precum si 26 ha de vita de vie hibrida. Animalele pe specii se prezinta astfel: cabaline - 445, bovine - 1057, ovine - 3320, porcine - 870 , pasari - 32000 , familii de albine 200 .